Daca la Grigore Vieru jocul pare mai degraba o resemnare , o acceptare inevitabila a trecerii timpului , in care poetul nu are nimic de spus,descoperim o abordare cu totul diferita in poemul " Trei Fete" al lui Lucian Blaga!
Daca in steaua de vineri, autorul pare ca nu are de ales si trece cu ala bala prin aluni, de la luni la marti , adica din copil la copilandru , marcand apropierea sfarsitului fatidic al jocului, de cealalata parte in "Trei Fete" Lucian Blaga priveste cu detasare , trecerea de la copilarie la maturitate, descoperind o latura frumoasa a batranetii si anume intelepciunea pe care nu o capeti decat odata cu trecerea anilor.
Descoperim la cei doi deci ,o abordare diferita a motivului jocului, Grigore Vieru folosind jocul ca pe un instrument al inevitabilului, pe cand Lucian Balaga ne prezinta jocul ca pe o trecere frumoasa a timpului..
