Autorul călătorește în același compartiment cu o cucoana, amândoi îndreptându-se spre București. Doamna purta într un coșuleț un cățeluș drăgălaș numit Bubico. Era plin de funtite și foarte răsfățat pentru ca de fiecare data când scotea capul din paneras,, mama'' ii dădea lăptic și zaharel. La un moment dat cucoana își aprinde o țigară. Autorul vrea sa facă și el același lucru dar nu are chibrit. Cucoana ii oferă chibritul, moment în care Bubico începe sa latre fioros. Mama îl liniștește și îl așează la locul lui în paneras. Autorul este extrem de iritat de cățel și își dorește sa scape de el. La un moment dat îl ia în brate îl duce la fereastra sa ia puțin aer și îl face scăpat pe fereastra sub privirile înmărmurite ale cucoane.
