Răspuns:
comsideram cunoscute relatiile
N⊂Z⊂Q⊂R
si
Q∪(R\Q)=R
si
Q∩(R\Q)=∅
Explicație pas cu pas:
3.
A={3,74;-√36/2; -1,(7);√1;√2;√4²/2;√11/6}=
={3,74; -3; -1,(7); 1; √2; 2; √11/6}
A∩N adica numerel;e naturale din a= {1;2}
A∩Z adica numerele intregi din A= {-3;1;2}
A∩Q, adica numereler rationale (catre pot fi scrise sub forma de fractie cu numarator si numitor intregi) din A={-3; 1; 2; 3,74; 1,(7)}
A∩(R\Q), adica numerele irationjale din A, celer care nu pot fi scrise ..etc.
={√2;√11/6}
A\R=∅ nu exista elemente ale lui A care sa nu fie numere reale
relatiiechivalente
A⊂R sau A∩R=A
Obs
-√36/2=-6/2=-3
-1,(7) este rational ; stim ca poate fi scris ca fractie ordinara cu numitorul 9, dar ce sens are?
√1=1∈N
√4²/2=4/2=2∈N
celalalt exe 3
A={-2/3;√81/3; 0,(5); 4/2; -√49; √50; √7/2}=
{-2/3; 3; 5/9; 2; -7; √50; √7/2}
cf. explicatii de al celalat exe.,
A∩N={2;3}
A∩Z={2;3; -7}
A∩Q={2;3;-7; 5/9; -2/3}
A∩(R\Q)={√50; √7/2}
A\R=∅
Obs
0,(5) =5/9
√81/3=9/3=3
√50=5√2 dar nu e necesar, stim ca 50 nu e p.p. deci, nu "iese" de sub radical ca numar natural
-√49=-7
