Iarna venise de vreo Luna iar Bogdanel statea la geam si privea cum Luna argintie rasarea deasupra troienelor de zapada pe care copii se chinuiau sa-i escaladeze de parca at fi fost niste munti.Stelele stralucitoare scaldau casa lui Bogdanel in raze diafane de lumina.Oamenii de zapada zambeau fericiti ca aveau cu cine sa se joace iar lacul inghetat sclipea ca si cum at fi fost universul nostru enigmatic.Cu toate acestea,Bogdanel era trist din vauza ca nu avea cu cine sa se joace.Dar,dintr-o data,camera baiatului se lumina,iar jucariile baiatului prinsera viata si facura o hora in jurul copilului si au dansat,au canta,au ras si s-au jucat toata noaptea.
