Răspuns:
În sfârșit a venit vremea sa plec in tabara la munte . Imi plac taberele . Mereu prieteni noi, aventura pe munte, experiențele acestea, sunt de neînlocuit. Adrenalina, imi place . Începând cu alergatul prin camere sa o aleg pe cea mai buna , priveliștea si experientele ce vor urma . O dată cazată , am pornit in călătorie. Profesorul, a stabilit o cățărare pe munte. Am fost încântată, plăcându- mi adrenalina . Acolo, avea sa ne aștepte o adevărată aventură. Cam riscantă as spume eu . Pe la jatatea drumului, ne- a iesit im cale, un urs mare si cam supărat. El s- a speriat de noi si noi de el . In fond, eram pe teritoriu lui ,nu el pe al nostru . Cumva, era previzibil sa ne iasa in cale . Totul s- a schimbat si, evident ca nu stim cum sa reacționăm . Toată lumea era panicată si , eram cu totii pregătiți sa o luam la fuga, care încotro . În mintea mea, erau confuzii. Teama dar și curiozitatea de a vedea un urs, fata in fata. Crezând că așa e bine,am incercat sa ma cațăr intr- un copac. Nu a fost cea mai buna idee . Ursul, a luat-o după mine . Aduci , am simtit toata adrenalina si spaima din lume . Ma cam pierdusem dar,norocul meu a fost ca, întâmplător, a trecut un padurar pe acolo si,cu priceperea lui, a reușit să fugaresasca animalul . În acea zi, nu prea am mai fost buna de activități dar, cu ajutorul celor prezenți, am reusit cu totii sa depășim peste pățanie. Oricum, ador taberele, cu sau fara peripeții.
