Când renumitul scriitor Gustave von Aschenbach se decide, într-un acces neobişnuit de spontaneitate, să plece la Veneţia, atenţia îi este atrasă de un băiat ale cărui bucle blonde şi trup desăvârşit par să întruchipeze idealul grecesc al frumuseţii.
Contemplarea lui Tadzio devine, curând, punctul central al fiecărei zile, şi apoi al existenţei lui Aschenbach. Pe puntea vasului ce îl ducea spre Veneţia, Aschenbach văzuse cu oroare cum un bătrân cu un zâmbet prostesc pe faţa fardată se amestecă într-un grup de tineri.
La finele romanului, Aschenbach devine acel bătrân, pe măsură ce, furat de pasiune, îl urmăreşte pe Tadzio prin pasajele şi canalele unui oraş viciat. Mann a declarat că Moarte la Veneţia este un roman despre pierderea demnităţii unui artist, dar el studiază aici şi relaţia dintre artă şi viaţă. Aschenbach crede că prin muncă şi disciplină poate stăpâni şi modela viaţa, transformând-o în artă.
