De pe crestele împădurite ale muntelui, un râu vijelios se rostogolește printre stâncile sterpe și platourile înflorite. Apa lui cristalină dezmiardă locuri neatinse de picior de om. Netulburat de secole, a săpat cu răbdare un drum atât de șerpuit, încât pare desenat cu mâna de un pictor. După ce izbutește să străbată roca dură a muntelui, furia lui se domolește și se odihnește într-o mică deltă. Bucuros, râul susură vesel printre tufele de izmă mirositoare și brusturi uriași. De apa lui rece, se bucură broscuțe gureșe, iar gâze felurite patinează pe oglinda lui, ca pe un patinoar. Câteva păsărele se desfată cu apa-i limpede și fragedă ca roua. Se îmbăiază în ea ca niște copii neastâmpărați. Un vârf montan se vede în depărtare, ajungând la norii ce împăturează cerul limpede și senin.
